Originar din India, busuiocul (Ocimum basilicum) este o plantă despre care se spune ca aduce noroc și sănătate. De fapt numele său derivă din latinescul „basilicum” și din
grecescul „basilikon phyton” care înseamnă „plantă regală și maiestuoasă”. De
asemenea, să nu uităm că „basileus” înseamnă rege.
Încă din cele mai vechi timpuri, utilizările busuiocului
depășeau sfera culinară. A fost folosit cu succes pentru a crea parfumuri, și nu ne oprim aici, planta a fost utilizată și ca ingrdient în excelente remedii curative.
Proprietatile busuiocului
Dar sa aflăm in primis care sunt proprietățile
busuiocului dupa care continuam cu utilizările sale actuale.
Busuiocul este bogat în vitamine, săruri minerale,
flavonoide și antioxidanți, utile pentru protejarea organismului întârziind semnele de îmbătrânire dar și pentru contracararea acțiunii radicalilor liberi. De-a lungul timpului,
știința a aprofundat proprietățile benefice ale busuiocului, care sunt mai
presus de toate antiinflamatoarele și antibacterienele.
Mai mult, busuiocul favorizează digestia și buna funcționare
a stomacului. Pentru a-și menține cel mai bun conținut de vitamine, sfatul este
să consumați busuiocul crud, ca adaos la salate sau în prepararea unui sos de pus pe paste sau pe pâine prajita, numit si pesto (din italiana).
Tradiția populară leagă busuiocul de acele remedii naturale
capabile să facă mintea plină de viață și să dea o bună dispoziție. Secretul
puterii benefice a busuiocului din acest punct de vedere ar fi mai presus de
toate prin culoarea sa strălucitoare și parfumul său. De asemenea, este
considerat un tonic pentru sistemul nervos și pentru minte, în special în
cazurile de stres și oboseală.
Cum putem utiliza busuiocul?
Infuzie - se prepară dintr-o lingură de plan6ta uscată și mărunțită la 200 ml apă clocotită. Se acoperă vasul 10 minute după care se strecoară. Se beau două ceaiuri călduțe pe zi, cu înghițituri rare, după mesele principale. Are efecte în disfuncții stomacale, insomnii, nervozitate, migrene, angină pectorală, diaree, colici intestinale și balonări. Combate greața și senzația de vomă. Stimuleaza pofta de mâncare, scade febra.
Decoct - se poate folosi ca apă de gură sau in gargare contra leziunilor bucale: afte, faringite, angine. Un pumn de plantă la 250 ml apa rece, se fierbe doua minute, se infuzeaza cinci minute, se strecoară.
Macerat - patru lingurițe de busuioc în apă se lasă la macerat la rece opt ore, apoi se filtrează. Se bea pe stomacul gol dimineața. Este considerat un adevărat elixir al tinereții, recomandat in cazurile de îmbătrânire prematura, tulburări de menopauză, andropauză, sterilitate, frigiditate.
Alifie - 20 g plantă se amestecă cu 30 g ceară alba, 30 g seu de oaie, 30 g terebentina, 60 g colofoniu si 90 g untură de porc. Se pun la foc slab pana se topesc. Se toarnă in cutii de plastic. Se aplică pe răni cu puroi, buze crăpate, călcâie crăpate, scabie, ulcerații infectate.
Cataplasme - frunzele proaspete, zdrobite, aplicate pe răni, ulcerații, favorizează vindecarea lor. Cu frunze proaspete se pot freca locurile înțepate de insecte. Se aplică pe frunte în cazul durerilor de cap. Busuiocul este indicat pentru tenul gras dacă aplicat sub formă de comprese cu infuzie.
ULTIMILE NOUTATI DE PE BLOG
Informațiile prezentate în aceast articol sunt pur informative, nu înlocuiesc recomandările medicului de încredere personal . Dacă doriți să probați, informați-va medicul, țineți cont de recomandările sale în legătură cu aceste informații. Nu-mi asum răspunderea în eventualitatea în care cineva dorește să urmeze indicațiile de mine prezentate. Aceastea sunt doar o mărturie personală în urma consumării și culegerii de informații.
