 |
| Ciulinul laptelui, Armurariu sau Silybum marianum |
Numită armurariu dar și ciulinul laptelui, scai pestriț sau în denumirea sa in latina Silybum marianum, o întâlnim în mod abitual pe marginea drumurilor in zonele calde și însorite ale Dobrogei dar și nu numai, are proprietăți curative deosebite situându-se printre primele locuri în topul plantelor medicinale care ajută în afecțiunile ficatului.
Ciulinul laptelui este o subsecie din familia ciulinilor, caracteristică care diferențiază de alți ciulini este prezența petelor albe ale frunzelor.
Este o plantă comestibilă în totalitate dar este necesară, dupa cum bine ați intuit, o atenție sporită în momentul recoltării plantei deoarece tulpina și frunzele prezintă țepi.
Tulpinile, după ce se curăță foarte atent de spini, se țin în apă pentru diverse ore pentru a se elimina gustul amar și se pun la fiert. Se consumă alături de alte ingrediente în diverse rețete.
Frunzele mai tinere se pot adăuga la salate după înlăturarea părților spinoase, și în fine rădăcina, consumul acesteia, crudă sau fiartă, are efecte diuretice si febrifuge.
Receptaculul plantei se poate consuma în acelaşi mod ca anghinarea.
Laptele acestei plante, sau mai bine zis sucul care curge dintr-o tulpină retezată, a fost folosit in diverse tratamente încă din antichitate. Principalele efecte curative ale acestui lapte sunt legate de afecțiunile ficatului. În ultimii ani s-au făcut mai multe cercetări care au demonstrat că acest lapte este cel mai bun ingredient în prepararea medicamentelor hepatoprotectoare.
O băutură energizantă asemănătoare cafelei se prepară din seminţele prăjite şi măcinate. Acestea conţin principala componentă activă a plantei, silimarina, un complex de flavonoide alcătuit în special din silibină, silidianină şi silicristină.
Planta mai conţine fitomelane, aminoacizi,
saponine, derivaţi fenolici, acid fumaric.
Silimarina, așa cum s-a demonstrat, este un compus cu proprietăți hepatoprotectoare. În
afară de faptul că asigură protecţia membranei celulelor hepatice, acest compus stimulează şi refacerea celulelor lezate. Este un antioxidant foarte eficient, reduce
riscul formării calculilor biliari şi ajută digestia, fluidificând şi eliminând
bila.
Intern se foloseşte sub formă de infuzie, infuzie combinată, tinctură şi pulbere.
- Infuzia se prepară dintr-o linguriţă şi jumătate de fructe de armurariu, recent măcinate, la o cană de apă. Se beau 2 căni /zi. Prima, dimineaţa înainte de micul dejun, după care persoana va sta culcată pe partea dreaptă 20 de minute, iar a doua în două reprize, după mesele principale. Se recomandă o cură de 2 săptămâni.
- Infuzia combinată se prepară din 1-2 linguriţe de pulbere de seminţe de armurariu la o jumătate de cană de apă. Se lasă de seara până dimineaţa, apoi se filtrează. Peste planta rămasă se adaugă o jumătate de cană de apă fierbinte, după 20 minute se filtrează şi se combină cele două extracte. Se bea cu un sfert de oră înainte de masă.
- Pulberea obţinută prin măcinarea seminţelor într-o râşniţă electrică se poate lua de 4 ori pe zi, câte o linguriţă.
- Tinctura - din 20 g fructe măcinate de armurariu in 100 ml alcool de 70 grade, se lasă la macerat timp de 7 zile apoi se filtrează.
ULTIMILE NOUTATI DE PE BLOG
Informațiile prezentate în aceast articol sunt pur informative, nu înlocuiesc recomandările medicului de încredere personal . Dacă doriți să probați, informați-va medicul, țineți cont de recomandările sale în legătură cu aceste informații. Nu-mi asum răspunderea în eventualitatea în care cineva dorește să urmeze indicațiile de mine prezentate. Aceastea sunt doar o mărturie personală în urma consumării și culegerii de informații.