Când simțim că foamea
ne da târcoale, de obicei, este deja ora abituală a mesei, fie prânz sau cină deja în mintea noastră se conturează ideea de ceea ce am dori să mâncăm. Organismul
nostru pe parcursul zilei a făcut deja uz de rezervele sale și știe exact de
ce ar avea nevoie pentru a rămâne în zona sa de confort, motiv pentru care ne
face să ne gândim la acele alimente care să-i satisfacă nevoile. Se spune că
atunci când ai poftă de ciocolată de fapt corpul are nevoie de magneziu. Evident nu intodeauna avem posibilitatea de a avea la masă mâncarea a cărei
imagine ne-a invadat creierul, din diverse motive desigur, și atunci această
nevoie se posticipeaza pentru a două zi. Vi s-a întâmplat să spuneți : "de
câteva zile aveam poftă de fasole verde" este un exemplu, și parcă simțiți
o nemăsurată satisfacție în a o consuma.
Punctualizând acest
lucru, am vrut să descriu cum corpul nostru este destul de inteligent ca să-și
aleagă singur alimentele care vor satisface necesitățile sale, evident în mod inconștient
nouă.
Sigur te intereseaza si :
ALIMENTAŢIA ESTE CHEIA STĂRII NOASTRE DE SĂNĂTATE Sigur te intereseaza si :
ACEL LAPTE FERMENTAT CE FACE MINUNI ORGANISMULUI NOSTRU
Când ajungem la ora
mesei, acasă, la cineva sau într-un local, vedem, mirosim sau pur și simplu
suntem informați de ceea ce va urma să avem pe masă. Indiferent de mâncarea care
va urma să o mâncăm, aparatul digestiv deja începe să lucreze, adică deja își
reglează aciditatea sucurilor gastrice în funcție de alimentele ce urmează să
le îngerăm, și asta deoarece creierul trimite informațiile de care dispune.
Dacă predomină proteinele mediul din stomac va fi mai acid, de exemplu.
Dar, se întâmplă să diversificam la masă, și atunci cum reacționează? Evident vom avea
dificultate în a digera.
Despre combinațiile alimentare au vorbit mulți autori, este de altfel materie de studiu în facultatea de medicină, dar primul în absolut, care a și pus bazele Igienismului, a fost Doctorul Herbert Macgolfin Shelton. Igienismul reprezintă de fapt o lista de reguli, mai mult sau mai puțin cunoscute de public, ce ar trebui urmate in momentul in care pregătim și consumăm alimentele.
În lucrările sale a insistat mult pe corecta combinație a alimentelor, în așa fel încât să nu se creeze nici o condiție favorabilă problemelor de sănătate. Mai mult, el a fost cel care a pus bazele însănătoșirii prin abstinența totală la mâncare, o metodă folosită și acum in cercurile igieniste. Clinicile sale, erau oaze de relax ce au ospitat mii de pacienți, iar mărturiile lor documentate pot fi citite în diverse volume.
Despre combinațiile alimentare au vorbit mulți autori, este de altfel materie de studiu în facultatea de medicină, dar primul în absolut, care a și pus bazele Igienismului, a fost Doctorul Herbert Macgolfin Shelton. Igienismul reprezintă de fapt o lista de reguli, mai mult sau mai puțin cunoscute de public, ce ar trebui urmate in momentul in care pregătim și consumăm alimentele.În lucrările sale a insistat mult pe corecta combinație a alimentelor, în așa fel încât să nu se creeze nici o condiție favorabilă problemelor de sănătate. Mai mult, el a fost cel care a pus bazele însănătoșirii prin abstinența totală la mâncare, o metodă folosită și acum in cercurile igieniste. Clinicile sale, erau oaze de relax ce au ospitat mii de pacienți, iar mărturiile lor documentate pot fi citite în diverse volume.
Dar să vedem în ce
constă această combinație a alimentelor, care de fapt este dictată de regulile
după care funcționează organismul nostru și cele ale chimiei deopotrivă.
Știm că a alimentele se împart în trei grupe mari :
- proteine
- carbohidrați
- grăsimi
Din grupul proteinelor fac parte: carnea de orice tip,
ouăle, lactatele, fructele uscate (nuci, alune, etc.) legumele, cerealele (cu o concentratie mai
mica) .
Carbohidrații includ: cerealele, fructele și orice alta
sursă de zaharuri.
Iar grăsimile includ: grăsimile animale și uleiurile vegetale.
Iar grăsimile includ: grăsimile animale și uleiurile vegetale.
Proteinele, indiferent de sursa lor, au nevoie de un mediu
acid pentru a fi digerate, în schimb carbohidrații au nevoie de un mediu alcalin.
Deci, una din regulile de bază este acea de a nu le combina, cel puțin nu in proportie de 1/1, regula 1/3 de obicei nu dă probleme.
Combinarea corectă a alimentelor reprezintă o abordare înțeleaptă a felului în care mănânci, pentru că alimentele care necesită medii digestive diferite nu ar trebui combinate, si asta în ideea unei bune funcționări a tractului digestiv.
În urmtorul post voi expune intr-un tabel toate combinatiile in mod detaliat.
ULTIMELE NOUTATI DE PE BLOG
Dacă ți-a plăcut acest articol urmărește-mă și pe FACEBOOK