ASOCIEREA CORECTĂ A ALIMENTELOR


“Sistemul Igienei Alimentare este în armonie cu natura, în acord cu principiile existenţei organice vitale, corect în ştiinţă, solid în filozofie, în concordanţă cu bunul simţ, de succes în rezultate, este o binecuvântare pentru umanitate.”
- Dott. Russell Trall, MD (1812-1877)



Omul primitiv mânca alimentele în modul cel mai simplu posibil. Pornind de la această premisa, Dr. Herbert Shelton dezvoltă teoria combinaţiilor corecte ale alimentelor, care va fi baza a ceea ce se numeşte igiena alimentară - adică consumarea alimentelor respectând regulile primordiale ale alimentaţiei, in acord absolut cu chimia organismului uman. 

Aşa cum am amintit în articolul precedent, ce-l puteţi citi aici , o greşită asociere a alimentelor este foarte fregventa în obiceiurile noastre alimentare, ce, în marea majoritate a cazurilor provoacă o digestie foarte lentă, şi prin urmare, diverse probleme ale tratului digestiv. Resturile de alimente nedigerate provoacă procesele de fermentaţie şi putrefacţie în urma cărora se formează gaze şi alte substanţe toxice, substanţe ce vin absorbite succesiv de către organismul nostru.  Aceste procese fac că temperatura în zona intestinului să crească, acest lucru favorizând o svilupare anormală a florei bacteriene din intestin, favorizând de cele mai multe ori multiplicarea de germeni patogeni.


Cum ar trebui să mâncăm corect?
Fiecare dintre noi, şi este şi corect să fie aşa, ne punem întrebarea, de ce informaţii atât de sensibile ce ţin strict de sănătate individului comun, nu sunt la indemâna omului de rând? Părerea mea este, că ar trebui să existe cursuri speciale, pe timpul şcolii de exemplu, unde un individ încă din tinereţe ar trebui să se preocupe de sănătatea sa. Cursuri există, la facultatea de medicină, dar informaţia este la îndemână unui cerc restrâns. De regulă, un medic, îţi recomandă o anumită dietă numai în cazul în care organismul tău a ajuns la un anumit stadiu de boală, şi atunci îţi dă doar câteva indicaţii strict ce ţin de o anumită boală, pe lângă o reţeta bogată în medicamente de tot felul. Dar de ce, mă întreb eu, aşa în mod preventiv, aceste informaţii să nu le ştiu înainte de a mă îmbolnăvi? Sau, în momentul în care ceva nu merge să ştiu de la ce mi se trage? Da, corect, aşa cum mulţi au deja răspunsul pregătit, acest lucru ar fi prea excesiv pentru marele comerţ al medicamentelor. Aşa cum un fumător este conştient că fumatul aduce anumite probleme, aşa ar trebui să ştim şi să fim conştienţi că un mod incorect al asocierii alimentelor ar putea aduce anumite probleme, şi la cea mai mică problema să ştim deja- de ce?- acea problemă.



Evident că aceste reguli la început vi s-or părea absurde, imposibil de pus în practică sau o invenţie a nu ştiu cui, pentru a deruta persoanele de rând. Insă nu, nu este aşa, sunt nişte reguli ce respectă chimia organismului nostru.

Cine porneşte o autoanaliză a modului personal de nutrire, va vedea încă de la început diversele nereguli, şi de multe ori sunt îndeajuns mici corecţii, pentru a avea rezultate evidente.
 O regulă bună ar fi să dividem primul fel de cel de-al doile-a, în cele două mese principale, prânz şi cină, şi asta pentru început, adică pentru cei ce încă nu sunt familiarizaţi cu acest stil de alimentaţie. Succesiv, o regulă importantă ar fi şi aceea de a avea grijă în ce mod asociem diversele alimente în fucţie de ceea ce conţin, şi, vom vedea împreună în tabelul ce urmează, care ar fi asocierea corectă pentru a evita problemele unei digestii lente. Toate aceste asocieri sunt descrise in functie de chimia organismului, acest lucru nu inseamna ca trebuie sa fim stricţi in a le urma, ci vom observa pe parcurs care din asocieri mai puţin corecte ne dau probleme si care nu. 


OK  -  asociere optima
Nu – asociere de exclus
0 - asociere tolerata, relativ de la persoana la persoana




PROTEINE concentrate
Carne , peste, oua, lapte, branzeturi, legume boabe, fructe oleoase , seminte
CARBOHIDRATI concentrati
Paine, produse de cofetarie si patiserie, cartofi, cereale, mazare, sfecla, nuca de cocos, (includem tot ce contine amidon sau/si zahar)
GRASIMI
Uleiul derivat din : masline, palmier, floarea soarelui, arahide, porumb etc… ; unt, smantana, untura, fructe oleoase
FRUCT DULCE
Banana, smochine, fructele uscate (struguri, smochine …etc), in general toate fructele foarte dulci
FRUCTE ACIDE
Portocale, lamai (toate citricele) ananas, kiwi, capsuni, fructe de padure,
FRUCTE SEMIDULCI
Mere, pere, piersici, caise, struguri, cirese, papaya,
FRUCT OLEOS
Nuci, nuci de padure, nuci pecan, anacardi, migdale, alunele, caju, semințele de in, de floarea soarelui,
de dovleac
LEGUME BOABE
Fasole, linte, soia, naut, quinoa,
CEREALE
Grau, porumb, orez, ovaz,
LEGUME SI FRUNZE VERZI

Castraveti , broccoli, morcovo, spanac, telină tulpina , ardei gras, toate soiurile de salata verde, nap, stevie, urzica, anghinare, conopida, ciuperci, ridichi, ceapa verde, varza, patrunjel, leustean, marar, 




Un articol oferit de InfoMix
Dacă ți-a plăcut acest articol urmărește-mă și pe FACEBOOK

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ti-a placut acest articol? Aboneaza-te si vei primi toate noutatile.

Deja vrei sa pleci ??? Aici gasesti cateva postari care au avut cele mai multe vizionari.