“Sistemul
Igienei Alimentare este în armonie cu natura, în acord cu principiile
existenţei organice vitale, corect în ştiinţă, solid în filozofie, în
concordanţă cu bunul simţ, de succes în rezultate, este o binecuvântare pentru
umanitate.”
- Dott. Russell Trall, MD (1812-1877)
Omul
primitiv mânca alimentele în modul cel mai simplu posibil. Pornind de la
această premisa, Dr. Herbert Shelton dezvoltă teoria combinaţiilor corecte ale
alimentelor, care va fi baza a ceea ce se numeşte igiena alimentară - adică
consumarea alimentelor respectând regulile primordiale ale alimentaţiei, in
acord absolut cu chimia organismului uman.
Aşa cum am
amintit în articolul precedent, ce-l puteţi citi aici , o greşită asociere a
alimentelor este foarte fregventa în obiceiurile noastre alimentare, ce în
marea majoritate a cazurilor provoacă o digestie foarte lentă şi prin urmare diverse probleme ale tratului digestiv.
Resturile de alimente nedigerate
provoacă procesele de fermentaţie şi putrefacţie în urma cărora se formează
gaze şi alte substanţe toxice, substanţe ce vin absorbite succesiv de către
organismul nostru. Aceste procese fac ca temperatura în zona intestinului să crească, acest lucru favorizând o svilupare
anormală a florei bacteriene din intestin, creand in acest mod un mediu prielnic multiplicarii germenilor patogeni.
Cum ar trebui să mâncăm corect?
Fiecare dintre noi, şi este şi corect să fie aşa, ne punem întrebarea, de ce informaţii atât de sensibile ce ţin strict de sănătate individului comun, nu sunt la indemâna omului de rând?
Părerea mea este, că ar trebui să existe cursuri speciale, pe
timpul şcolii de exemplu, unde un individ încă din tinereţe ar trebui să se
preocupe de sănătatea sa. Cursuri există, la facultatea de medicină, dar
informaţia este la îndemână unui cerc restrâns. De regulă, un medic, îţi
recomandă o anumită dietă numai în cazul în care organismul tău a ajuns la un
anumit stadiu de boală, şi atunci îţi dă doar câteva indicaţii strict ce ţin de
o anumită boală, pe lângă o reţeta bogată în medicamente de tot felul.
Dar de
ce, mă întreb eu, aşa în mod preventiv, aceste informaţii să nu le ştiu înainte
de a mă îmbolnăvi?
Sau, în momentul în care ceva nu merge să ştiu de la ce mi
se trage?
Da, corect, aşa cum mulţi au deja răspunsul pregătit, acest lucru ar
fi prea excesiv pentru marele comerţ al medicamentelor. Aşa cum un fumător este
conştient că fumatul aduce anumite probleme, aşa ar trebui să ştim şi să fim
conştienţi că un mod incorect al asocierii alimentelor ar putea aduce anumite
probleme, şi la cea mai mică problema să ştim deja- de ce?- acea problemă.
Evident că
aceste reguli la început vi s-or părea absurde, imposibil de pus în practică
sau o invenţie a nu ştiu cui, pentru a deruta persoanele de rând. Insă nu, nu este
aşa, sunt nişte reguli ce respectă chimia organismului nostru.
Cine
porneşte o autoanaliză a modului personal de nutrire, va vedea încă de la
început diversele nereguli, şi de multe ori sunt îndeajuns mici corecţii,
pentru a avea rezultate evidente.
O regulă bună ar fi să dividem primul fel de cel de-al doile-a, în cele două mese principale, prânz şi cină, şi asta pentru început, adică pentru cei ce încă nu sunt familiarizaţi cu acest stil de alimentaţie. Succesiv, o regulă importantă ar fi şi aceea de a avea grijă în ce mod asociem diversele alimente în fucţie de ceea ce conţin, şi, vom vedea împreună în tabelul ce urmează, care ar fi asocierea corectă pentru a evita problemele unei digestii lente. Toate aceste asocieri sunt descrise in functie de chimia organismului, acest lucru nu inseamna ca trebuie sa fim stricţi in a le urma, ci vom observa pe parcurs care din asocieri mai puţin corecte ne dau probleme si care nu.
O regulă bună ar fi să dividem primul fel de cel de-al doile-a, în cele două mese principale, prânz şi cină, şi asta pentru început, adică pentru cei ce încă nu sunt familiarizaţi cu acest stil de alimentaţie. Succesiv, o regulă importantă ar fi şi aceea de a avea grijă în ce mod asociem diversele alimente în fucţie de ceea ce conţin, şi, vom vedea împreună în tabelul ce urmează, care ar fi asocierea corectă pentru a evita problemele unei digestii lente. Toate aceste asocieri sunt descrise in functie de chimia organismului, acest lucru nu inseamna ca trebuie sa fim stricţi in a le urma, ci vom observa pe parcurs care din asocieri mai puţin corecte ne dau probleme si care nu.
Nu –
asociere de exclus
0 - asociere
tolerata, relativ de la persoana la persoana
PROTEINE concentrate
|
Carne , peste, oua, lapte, branzeturi, legume boabe, fructe oleoase , seminte
|
CARBOHIDRATI concentrati
|
Paine, produse de cofetarie si patiserie, cartofi,
cereale, mazare, sfecla, nuca de cocos, (includem tot ce contine amidon sau/si zahar)
|
GRASIMI
|
Uleiul
derivat din : masline, palmier, floarea soarelui, arahide, porumb etc… ; unt,
smantana, untura, fructe oleoase
|
FRUCT DULCE
|
Banana, smochine, fructele uscate (struguri, smochine
…etc), in general toate fructele foarte dulci
|
FRUCTE ACIDE
|
Portocale,
lamai (toate citricele) ananas, kiwi, capsuni, fructe de padure,
|
FRUCTE SEMIDULCI
|
Mere, pere, piersici, caise, struguri, cirese, papaya,
|
FRUCT OLEOS
|
Nuci,
nuci de padure, nuci pecan, anacardi, migdale, alunele, caju, semințele de
in, de floarea soarelui,
de
dovleac
|
LEGUME BOABE
|
Fasole, linte, soia, naut, quinoa,
|
CEREALE
|
Grau,
porumb, orez, ovaz,
|
LEGUME SI FRUNZE VERZI
|
Castraveti
, broccoli, morcovo, spanac, telină tulpina , ardei gras, toate soiurile de salata
verde, nap, stevie, urzica, anghinare, conopida, ciuperci, ridichi, ceapa verde, varza, patrunjel, leustean, marar,
|
Dacă ți-a plăcut acest articol urmărește-mă și pe FACEBOOK
ULTIMELE NOUTATI DE PE BLOG
Dacă ți-a plăcut acest articol urmărește-mă și pe FACEBOOK