“Nici un aliment nu poate fi paragonat cu cânepa în cea ce priveşte valoarea sa nutrioțională. O jumătate de kilogram de seminţe de cânepă furnizează organismului uman proteinele, acizii graşi şi fibra necesare pentru două săptămâni.”
Sursa –
Medic Nutritionist Udo Erasmus in “Fats that heal, fats that kill”, 1993.
Pe timpurile marilor descoperiri şi cuceriri de noi teritorii, pe când corăbiile erau ancorate in porturi si inca nu deveniseră o poveste, plantaţiile de
cânepă erau foarte numeroase, iar comerţul său era în floare. Pentru mai mult
de 10.000 de ani, cânepa era o sursă importantă pentru fabricarea țesuturilor, corzilor, hârtiei, seminţele sale folosite ca hrană, şi nu mai puţin important,
era considerată un optim medicament. Folosirea în medicină a cânepii datează
încă din 28oo î.h. când împăratul Chen Nou fondează bazele medicinei chinezeşti.
Pe timpurile sale rănile luptătorilor veniţi din război erau medicate cu
frunzele de cânepă. De-a lungul istoriei umanităţii noastre, s-au găsit
nenumărate alte dovezi ce confirmă folosirea canabisului în medicină, dar cu
toate acestea, astăzi, în aproape toată lumea este interzisă folosirea sa.
Clasificarea botanică a cânepii a fost mult timp un subiect
de controversie; la un moment dat se credea că există mai multe specii, dar
astăzi se tinde în a considera doar variaţiile morfologice ca semne tipice ale
unor subspecii sau soiuri.
Prin “cânepă”,
înţelegem o plantă care aparţine grupului botanic al familiei
Cannabaceae, gen canabis; de aici, diferenţierea diferitelor tipuri de cânepă
este mult mai complexă şi, în conformitate cu metoda de clasificare, se
pot distinge specii şi / sau subspecii şi / sau varietăţi. Probabil, clasificarea cea mai fiabilă se
bazează pe o singură specie (Cannabissativa) şi diferenţierea ulterioară în
multe varietăţi (erratica, doetes, lupulus, macrosperma, gigantea, excelsa,
compressa, sinensis). Doar cea indiana
(nomenclatorul binom: Canabis indica) "ar putea" fi considerată o
specie diferită de Cannabis sativa.
Cânepa indiană sau Canabis, (este interzisă cultivarea ei în majoritatea
statelor), este cunoscută, în perioada modernă, mai ales pentru proprietăţile
sale stupefiante, dar mă simt datoare să adug că, pe vremuri, nu foarte
îndepărtate de altfel, canabis era foarte folosită în medicină, având prorietăţi importante,
printre altele amintesc cateva : antidolorific, antianemic,
bronchodilatator, şi cel mai
important puternic antitumoral. În partea uleioasă a mugurilor, frunzelor,
seminţelor şi florilor, cânepa indiană conţine molecule dintr-o substanţă
cunoscută sub numele de THC (acronimul
de la tetra-hydro-cannabinol) care provoacă persoanei care o fumează sau o
digera o senzaţie de euforie , substanţă ce este absentă în celelalte
varietăţi.
Întreagă sau
prelucrată, cânepa indiană este un produs narcotic, posesul său fiind interzis
în legislaţia românească.
Cânepă sativa, în schimb, este utilizată pentru producerea
de ţesături, ulei sau hrană pentru animale şi a fost testată o posibilă utilizare în industria
biocombustibililor. Planta de cânepă care se prestează în mod optim producerii de seminţe este o varietate
“pitică”, în schimb cea care este folosită în mod major pentru producţia
textilă este o varietate “gigantă”.
Interesant si acest articol : ASOCIEREA CORECTĂ A ALIMENTELOR
Interesant si acest articol : ASOCIEREA CORECTĂ A ALIMENTELOR
Dintodeauna a fost
considerată un aliment al săracilor, reconsiderată în perioada modernă, acest aliment a devenit
foarte important mai ales pentru cei ce au adoptat o alimentaţie vegană.
Seminţele de cânepă pot fi consumate decorticate sau nu,
crude sau gătite, întregi sau sub formă
de făină, simple sau elaborate.Gustul lor în statul crud decorticat este delicat, aproape că se pierde când este combinat cu alte alimente, aduce mult cu gustul seminţelor de floarea soarelui crude sau cu cel al nucilor de pădure.
Având în compoziţia sa toţi aminoacizii esenţiali, cânepa, sau mai exact seminţele sale, este considerată că fiind alimentul de origine vegetală cel mai complet din punct de vedere al conţinutului în proteine , concurând chiar cu alimentele de origine animală. Proteina din cânepă conţine toţi cei 21 de aminoacizi cunoscuţi, inclusiv cei 8 aminoacizi esenţiali pe care organismul uman adult nu îi poate sintetiza singur (leucină, lizină, metionină, fenilalanină, triptofanul, valină şi treonina), într-o proporţie cu adevărat extraordinară, unică în regnul vegetal.
La 100 de grame de
seminţe avem cca. 25 grame de proteine nobile, asta în condiţiile în care, şi
dau un exemplu, la 100 gr carne de porc avem numai 18,5 gr cca. proteine.
Dar, seminţele de cânepă nu excelează doar prin conţinutul lor proteic extraordinar ci şi prin conţinutul în acizi graşi
esenţiali omega-3 şi omega-6 , prezenţi
într-o proporţie de 1:3, perfectă
pentru consumul uman. Acizii graşi
esenţiali ajută sistemul imunitar, sunt antioxidanţi puternici , ne apară de
soare şi construiesc o piele frumoasă. Acizii graşi esenţiali ne ajută de
asemenea să ardem grăsimile în exces si ajutându-ne astfel sa pierdem din greutate.
Pentru 100 gr seminte de canepa decorticate avem:
|
||
Proteine
|
24,5 gr
|
|
Grasimi
|
35 gr
|
|
Acid linolenic
|
6 gr
|
|
Acid linoleic
|
18 gr
|
|
Fibra
|
35 gr
|
|
Calciu
|
168 mg
|
|
Fosfor
|
83 mg
|
|
Fier
|
18 mg
|
|
Vit.B1
|
0,9 mg
|
|
Vit. B2
|
1,1 mg
|
|
Vit. B3
|
2,5 mg
|
|
ULTIMELE NOUTATI DE PE BLOG
Dacă ți-a plăcut acest articol urmărește-mă și pe FACEBOOK
