TELINA 12 MOTIVE PENTRU A O CONSUMA MAI DES



 Țelina (Apium graveolens), are originile în zona mediteraneană; este o plantă erbacee bienală ce aparține familiei Ombrellifere, la fel ca și faimosul pătrunjel.  Patru sunt varietățile cele mai consumate : țelina de rădăcină la care se folosește doar rădăcina și frunzele ca condiment, țelina verde sau albă, cultivată la scară mai mare, de la care se folosește toată partea exterioară a plantei și țelina sălbatică. 
  La noi în țară, varietatea cea mai cunoscută este, fără indoială, țelina pentru rădăcină de la care se consumă bulbul ca rădăcinoasă și frunzele drept condiment. Recent se pot găsi pe piață și varietatea verde de la care se folosesc tulpinile, care au un gust dulceag cu aromă specifică țelinei dar ceva mai delicat, sunt sucoase și crocante, optime pentru a fi folosite în salate și nu numai.  Țelina albă este foarte deschisă la culoare; este folosită ca și cea verde. Telină sălbatică, în schimb, are o aromă puternică; este folosită mai mult ca și condiment; nefiind foarte comercializată, nu prea se găsește pe piață. 

  Noi cunoaștem țelina exclusiv ca rădăcină, in alte țări vestice situația este exact pe dos, tulpinile de țelină sunt cele mai mult cunoscute și consumate, iar rădăcina este mai degrabă un mister pentru mulți. 
Tulpinile se pot consuma proaspete în salate, sandwishuri sau ca atare. Din ele se poate face suc; simplu sau în combinație cu alte fructe și legume , prestându-se foarte bine și la gătit, în mâncare sau supe.
 Țelina are foarte puține calorii, doar 20 la 100 gr, dar în schimb conține multă apă si este foarte bogată din punct de vedere nutrițional: conține potasiu, calciu, fosfor, fier, mangan și vitamine A și C în cantități elevate, cea ce face din țelină o plantă foarte prețioasă în dietele noastre.  Este bogată în fibre, această caracteristică a sa are ca rezultat reducerea trigliceridelor și a colesterolului; conține sedanina, o substanță aromatică stimulantă, și alte molecule precum fenol, manitol și inositol (vitamina B7) ce întăresc capacitățile sale digestive și de absorbție a gazului din aparatul digestiv. Dealtfel conține ftalidi, niște fitonutrienti particulari care controlează hormonii răspunzători de reglarea tensiunii sângelui, de aceea țelină își găsește utilitatea și în cazul hipertensiunii.


Minerale
Cantităţi (mg)
Calciu
31.00
Fier
0.50
Fosfor
45.00
Magnesiu
16.00
Potasiu
280.00
Cupru
0.11
Seleniu
3.00
Zinc
1.24

Vitamine
Cantităţi
Tiamina (B1)
0.06
mg
Riboflavina (B2)
0.19
mg
Niacina (B3)
0.20
mg
Vitamina A (Retinol)
207.00
µg
Vitamina C
32.00
mg



Ţelina în afecţiuni digestive
Atât frunzele și tulpinile dar şi rădăcinile prezintă o multitudine de proprietăţi terapeutice implicate în dereglări ale aparatului digestiv (gastrite, laxative, vermifuge, de drenare a ficatului), iar seminţele au virtuţi carminative şi tonic-aperitive, cu implicaţii în balonări şi aerofagie.
Afecţiunile precum : digestie lentă,  hepatită, arsuri stomacale, ulcer duodenal, balonări digestive, spasme abdominale, gaze stomacale şi intestinale, lipsa poftei de mâncare, sunt influenţate în mod pozitiv prin tratamente folosind  seminţele măcinate fin sau cu decoct din rădăcini (o lingură cu rădăcini rase la 200 ml apă, consumat înainte de masă).

 Interesant si articolul : OREZUL ROSU SI DE CE AR TREBUI SA-L INTRODUCEM IN DIETA NOASTRA

"Inamicul“ stresului
Având proprietăţi antiastmatice, emoliente, expectorante şi febrifuge, produsele din ţelină intervin în drenarea pulmonară, în traheobronşite cronice, astm bronşic, catar pulmonar, combaterea inflamaţiilor secreţiei bronhice, răguşeală, tuse cronică şi transpiraţie excesivă (hidropizie).
Datorită conţinutului bogat în vitamine, minerale şi acizi organici, ţelina este un ideal tonic-stimulator al sistemului nervos, al memoriei şi revitalizant general în perioadele de stres.
Hippocrate, recomandă, în urmă cu 2.500 de ani, să fie folosită ţelina „în tratamentul nervilor zdruncinaţi“.
Având proprietăţi sedative, tonice şi stimulente, ţelina prezintă efecte deosebite în astenia psihică, fizică şi sexuală, în surmenaj, migrene, vertij, stări nevrotice, insomnie şi dureri de cap.

 Ţelina diminuează senzaţia de foame
Prin efectele diuretice şi depurative, ţelina favorizează scăderea grăsimilor şi a apei din organism, cu acţiune directă asupra obezităţii şi celulitei. După consumul ţelinei se constată o diminuare a senzaţiei de foame.
Se recomandă a fi consumată cu 20 de minute înainte de fiecare masă, când se bea câte un pahar de suc din frunze si tulpini într-o cură de 15-20 de zile. 
Proprietatea hipoglicemiantă, datorată conţinutului în apioză şi manitol, asigură eficacitatea în diabetul zaharat prin scăderea conţinutului de zahăr din sânge.
Bogăţia în săruri minerale, mai ales în potasiu, magneziu şi fier, dă ţelinei însuşiri deosebite de remineralizare, revigorare şi imunostimulare pentru organismele debile, anemice şi convalescente.
„Mătura reumatismelor“
Numită „mătura reumatismelor“, ţelina are efecte evidente în reumatismul infecţios, artroze, lumbago şi gută, având rol în eliminarea substanţelor toxice precum şi efecte antiinflamatoare, depurative şi uşor calmante în durerile articulare, mai ales la persoanele în vârstă.
Se recomandă o cură de 3-4 săptămâni cu suc din rădăcini si tulpini (două pahare pe zi), consumat pe stomacul gol în combinaţie cu suc de morcov.
Sucul de ţelină şi morcov, bun pentru regenerarea pielii
Prin proprietăţile antiseptice, cicatrizante şi antipruriginoase, preparatele din ţelină sunt remedii excelente în profilaxia bolilor de piele, cu mare eficienţă în vindecarea de ulceraţii, plăgi tegumentare, degerături, contuzii, vânătăi, sclerodermie, dermatoze alergice, psoriazis şi acnee juvenilă. Pentru aceste afecţiuni sunt recomandate cure de 2-3 săptămâni cu salate bogate în frunze de ţelină sau cu suc din rădăcini (câte ˝ pahar de 2 ori pe zi, luate dimineaţa şi seara, la culcare). Pentru regenerarea ţesuturilor epidermice după răniri şi ulceraţii, la sucul de ţelină se adaugă şi suc de morcov.